Prin Dictatul de la Viena - impus la 30 august 1940 de către Germania nazistă şi de Italia fascistă- România a pierdut în favoarea Ungariei aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (43.492 km²) şi o populaţie de 2.609.000 locuitori, în majoritate români. Conform termenilor dictatului, românii puteau alege între naţionalitatea maghiară şi emigrarea în... România.

Guvernul horthyst al Ungariei a forţat emigrarea prin elaborarea unui program de maghiarizare a românilor, de pauperizare a lor, de trimitere a lor pe front, de expulzare a fruntaşilor vieţii politice româneşti şi de colonizare cu unguri. Obiectivele au fost realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul organizaţiilor paramilitare. Etnici români au fost masacraţi de trupele horthyste la Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâşa, Marca, Nuşfalău, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud ş.a.

Se împlinesc, astăzi, 66 de ani de la actul de la 23 august 1944, ziua în care România a rupt alianţa cu Germania nazistă. Actul de la 23 august este, în continuare, foarte contestat în România, spre deosebire de Europa, unde este recunoscută contribuţia sa esenţială la scurtarea celui de-al doilea război mondial.

Astăzi, la 66 de ani de la actul de la 23 august 1944, trebuie să recunoaştem că, dacă nu ar fi avut loc ruperea alianţei cu hitleriştii, România ar fi fost complet distrusă sub tăvălugul Armatei Roşii.

Totuşi, nu putem să uităm faptul că armata sovietică, cea care ar fi trebuit numai să tranziteze România, şi-a instalat tancurile în ţară imediat după 23 august, făcând abuzuri inimaginabile. Acest lucru a dus, de altfel, la instalarea, în 6 martie 1945, a primului guvern preponderent comunist din istoria României. Acţiunea sovietică a continuat cu falsificarea alegerilor din 1946 şi a culminat cu alungarea Majestăţii Sale Regele Mihai I al României din ţară, la 30 decembrie 1947.

Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între comunişti şi nazişti la 23 august 1939, a rupt cu brutalitate din trupul Ţării Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Aproape patru milioane de români şi un teritoriu de 50.762 km² au trecut în componenţa URSS.

Stalin şi Hitler au dispărut de mult, iar caracterul nul şi neavenitab initioal Pactului Ribbentrop-Molotov a fost recunoscut de toate statele interesate, inclusiv de Parlamentul fostei URSS şi de preşedintele Rusiei. Şi totuşi, pactul continuă să producă efecte în ceea ce ne priveşte: România este singura ţară care a rămas în situaţia decisă de cei doi mari tirani ai secolului XX, Stalin şi Hitler!

PNŢCD îşi exprimă consternarea faţă de tragedia de la Maternitatea Giuleşti şi transmite condoleanţe familiilor atât de greu încercate!

Moartea inocenţilor nou născuţi demonstrează dramatic şi indubitabil falimentul sistemului sanitar din România. Medicina românească este subfinanţată:

1. PNŢCD îşi exprimă consternarea faţă de maniera iresponsabilă în care Tokes Laszlo - vicepreşedinte al Parlamentului European! - compară situaţia secuilor cu cea a kosovarilor şi îndeamnă concetăţenii noştri maghiari să iasă în stradă, pentru a forţa obţinerea unei autonomii pe care, de altminteri, nu ştie sau nu vrea să o definească! Dl Tokes se înşeală, sau încearcă să înşele pe alţii, în privinţa stării de fapt:

Aşa-zisul „congres al PNŢCD”, convocat şi organizat de Aurelian Pavelescu, este nul de drept şi nu va avea altă consecinţă decât prelungirea proceselor în care Marian Miluţ a târât partidul. Începând să piardă în instanţă – în ciuda sprijinului preşedintelui Băsescu - Miluţ s-a retras. „Ştafeta” a fost însă preluată de Aurelian Pavelescu. Nimeni nu a făcut parte din mai multe partide decât Aurelian Pavelescu, care vrea acum să confişte PNŢCD, pentru a-l tranzacţiona în interes personal.

COMITETUL NAŢIONAL DE CONDUCERE, ÎNTRUNIT ÎN MOD LEGAL ŞI STATUTAR, (în conformitate cu prevederile Statutului PNŢCD, art. 45 al.1 lit.e şi j) DECIDE URMĂTOARELE:

Art.1 Pretinsa conducere interimară pe care şi-a arogat-o Dl. Aurelian Pavelescu este nelegală, nelegitimă şi are caracter de impostură întrucât:

1. entitatea care a desemnat-o nu are calitatea legală şi statutară de a se exprima în numele şi pentru PNŢCD;

2. folosirea numelui şi însemnelor PNŢCD de către acest grup constituie o uzurpare caracterizată.

Cunoscând eforturile constante făcute de conducerea legală a partidului pentru refacerea unităţii şi văzând Apelul Veteranilorîn sprijinul aceluiaşi obiectiv,

CNC al PNŢCD, întrunit astăzi, 11 iulie 2010, la Bucureşti, lansează o ultimă Chemare către toţi cei de bună credinţă, care se mai gândesc, dintr-un motiv sau altul, să participe la un aşa-zis « congres », preconizat pentru 17 iulie a.c.

Vă chemăm să renunţaţi la această acţiune sectarăşisă vă alăturaţi demersurilor noastre în vederea reunificării partidului, pentru a-i reda locul cuvenit în primul plan al vieţii politice româneşti.

Situaţia dramatică a României şi calendarul electoral nu ne mai lasă timp pentru rătăciri.

Confundându-se în conştiinţa colectivă cu rezistenţa anticomunistă, PNŢCD este deţinătorul necontestat al legitimităţii democratice pe scena politică a României.

În această calitate, el este singura forţă politică îndreptăţită să definească în ce constă caracterul criminal al sistemului comunist.

Actualul context al confiscării temei anticomuniste de către neo-comuniştii la putere şi faptul că preşedintele Băsescu a declarat că sistemul comunist „este criminal”, evitând însă a explica de ce anume, pune PNŢCD în situaţia de a trebui să ia public atitudine, dând publicităţii definiţiile pe care îşi întemeiază analiza politică şi argumentarea la care va recurge pentru instruirea procesului comunismului.