Proiect de Statut al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
(Proiectul de Statut al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat va fi supus dezbaterii şi aprobării Congresului Extraordinar al PNŢCD din 26 septembrie 2009)
PREAMBUL
PNŢCD este continuatorul Partidului Naţional Ţărănesc, desfiinţat de comunişti în anul 1947, format prin fuzionarea succesivă a Partidului Naţional Român din Banat cu cel din Transilvania, înainte de Marea Unire şi - după aceasta - cu Partidul Conservator-Democrat şi cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat.
Prin rolul pe care l-a jucat în realizarea idealurilor naţionale de re-unire, în lupta împotriva dominaţiei străine şi a totalitarismului, PNŢ a devenit simbolul Rezistenţei Naţionale şi deţinătorul necontestat al legitimităţii democratice în ţara noastră. Aceste însuşiri îi conferă dimensiunea de reper moral al vieţii politice din România de astăzi.
După ce a aderat la Internaţionala Creştin-Democrată (1987), schimbându-şi numele în PNŢCD, Partidul a absorbit (1989) un partid creştin democrat născut la Revoluţie, Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ), apoi (2001) Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD) şi o formaţie politică nouă (2005), cu opţiuni apropiate de ale sale: Uniunea pentru Reconstrucţia României (URR).
PNŢCD este un partid creştin democrat modern, întemeiat pe proiectarea spre viitor, prin cumulări selective, a valorilor tradiţionale care fundamentează deopotrivă specificul românesc şi civilizaţia europeană.
Scopul său este refacerea României autentice, distrusă de orânduirea de natură criminală şi de obârşie străină, care a dăinuit între 30 Decembrie 1947 şi 22 Decembrie 1989, în continuare desfigurată prin „tranziţie”, de către structurile care asigură perenitatea beneficiarilor sistemului oficial abolit. Obiectivele sale fundamentale sunt:
- Reluarea firului întrerupt al continuităţii istorice - prin închiderea totală şi eliminarea definitivă a parantezei sovieto-marxiste din viaţa Statului şi a societăţii noastre;
- Reîntregirea României în graniţele internaţional recunoscute de la 1 Septembrie 1939, prin anularea efectelor pactului încheiat între puterile totalitare la 23 August 1939;
- Restaurarea democraţiei, prin revenirea la ordinea constituţională voită de români, înlăturată cu forţa de ocupantul străin;
- Regenerarea ţesutului social şi refacerea solidarităţii naţionale, destructurate de teroarea fizică şi de condiţionarea ideologică;
- Restituirea integrală a proprietăţii private - baza independenţei personale, a activităţii economice şi a bunăstării generate de aceasta;
- Lichidarea sechelelor instituţionale şi umane ale totalitarismului marxist, începând cu corupţia, forma de „tranziţie” a delincvenţei lui intrinseci, prin deposedarea oligarhiei coloniale sovietice de situaţiile politice, patrimoniale şi sociale pe care membrii ei şi le-au însuşit prin crimă, jaf şi înşelătorie;
- Reaşezarea pe temeiuri morale şi materiale sănătoase a economiei naţionale şi a raporturilor sociale, de care depind prosperitatea românilor şi armonia relaţiilor dintre ei.
TITLUL ÎNTÂI: IDENTITATE - SEDIU - DURATĂ
Art.1
Partidul este constituit conform dreptului de liberă asociere şi se numeşte PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN DEMOCRAT, prescurtat PNŢCD.
PNŢCD este persoană juridică română, de drept public, înregistrată ca partid politic şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, legislaţia română în vigoare, prezentul Statut şi regulamentele interne. Personalitatea politică a PNŢCD este determinată de principiile fundamentale care-i motivează acţiunea: Morala Creştină, Pluralismul Democratic, Patriotismul Luminat, Dreptatea Socială şi Subsidiaritatea prerogativelor.
Art.2
Semnul permanent al partidului, alb-negru şi color, este un ochi stilizat, compus din trei elemente: arcul superior, irisul şi arcul inferior, încadrate într-un dreptunghi; deasupra ochiului este grupul de iniţiale „PNŢCD”. In forma color, ochiul, dreptunghiul şi denumirea sunt de culoare neagră, pe fond galben. Semnul este reprodus în Anexa 1.
Art.3
Sediul Social al PNŢCD este la nr. 24, B-dul Carol I, Bucureşti, Sectorul 2.
Art.4
Partidul este constituit pentru o durată nelimitată.
TITLUL AL DOILEA: SCOP - OBIECTIVE
Art.5
PNŢCD este un partid creştin democrat, întemeiat pe valorile tradiţionale ale românilor şi ale civilizaţiei europene, al cărui scop este reconstruirea României printr-o acţiune politică conformă cu principiile care au motivat Rezistenţa Naţională, precum şi printr-o operă de educaţie politică şi socială.
Inspirat în acţiunea sa de Morala Socială Creştină, PNŢCD este un partid neconfesional, care se opune deopotrivă aducerii dezbaterilor religioase pe terenul politic, cât şi intruziunii cultelor în viaţa politică.
PNŢCD urmăreşte ca activitatea politică să fie, ca orice activitate umană, subordonată integral Moralei; interesele egoiste, de grup sau de partid, trebuie să se supună intereselor generale.
Art.6
Obiectivele permanente ale PNŢCD sunt exclusiv de natură politică. Scopul lor este dezvoltarea societăţii româneşti, prin integrarea în structurile euro-atlantice, prin consolidarea Statului de drept şi a economiei de piaţă, prin combaterea ideologiilor şi a practicilor totalitare şi prin promovarea doctrinei creştin-democrate.
Art.7
Obiectivele actualeale PNŢCD sunt:
a. Reluarea firului întrerupt al continuităţii istorice - cu închiderea totală şi eliminarea definitivă a parantezei sovietice şi comuniste din viaţa Statului şi a societăţii;
b. Restaurarea democraţiei, înlăturată în anul 1947 de ocupantul străin, prin revenirea firească la ordinea constituţională voită de români;
c. Reîntregirea României, cu readucerea teritoriilor samavolnic rupte de Ţară, în graniţele statului, desfăcut de puterile totalitare prin pactul de la 23 August 1939;
d. Regenerarea ţesutului social şi a solidarităţii naţionale, dezagregate de marxişti prin teroare fizică şi condiţionare ideologică;
e. Restituirea integrală a proprietăţii private - baza independenţei personale, a activităţii economice şi a bunăstării generate de acestea;
f. Lichidarea sechelelor politice şi sociale ale orânduirii de natură criminală şi de obârşie străină, începând cu poziţiile hegemonice însuşite prin rapt şi fraudă de oligarhia ex-comunistă; reconcilierea naţională se poate obţine numai prin lustraţie;
g. Reaşezarea pe temeiuri morale şi materiale sănătoase a economiei naţionale şi a raporturilor sociale, de care depind prosperitatea românilor şi armonia relaţiilor dintre ei.
h. Integrarea României în Europa, cu rangul pe care-l merită;
i. Ridicarea demnităţii românilor, pentru a face din ei cetăţeni respectaţi ai Uniunii Europene.
j. Păstrarea şi consolidarea valorilor fundamentale, marcate de creştinism, ale democraţiei .
TITLUL AL TREILEA: MIJLOACE
Art.8
Primul mijloc de acţiune al PNŢCD îl constituie militantismul membrilor săi.
Art.9
Resursele financiare ale PNŢCD sunt formate din:
- cotizaţiile membrilor;
- donaţiile şi contribuţiile conforme prevederilor legale;
- subvenţiile necondiţionate;
- veniturile provenite din plasarea încasărilor nefolosite şi a economiilor bugetare.
Art.10
Alte mijloace materiale:
- patrimoniul imobiliar al PNŢCD - cu veniturile aferente;
- întreprinderile din proprietatea partidului (ziare, reviste, radio, etc);
- prestaţia de servicii remunerate: studii de specialitate, expertiză, etc.
TITLUL AL PATRULEA: MEMBRII PARTIDULUI
Secţiunea I: Membri - Categorii
Art.11
PNŢCD este format din următoarele categorii de membri:
- membri individuali: persoanele fizice care aderă direct la Organizţia Locală cea mai apropiată de domicilul lor;
- membri afiliaţi:Organizaţiile Teritoriale şi Speciale ai căror membri sunt înscrişi în Organizaţii Locale.
Art.12
Membrii individuali ai PNŢCD pot fi:
a. membri activi (în continuare "Membri"): toţi cei care plătesc cotizaţie şi militează în rândurile partidului;
b. membri de onoare, scutiţi de plata cotizaţiei:
- din sânul Partidului: binefăcătorii şi cei cu merite deosebite;
- din afara Partidului: persoane care i-au adus servicii şi cele pe care doreşte să le cinstească;
c.membri susţinători, care - în anul preelectoral - semnează pentru partid listele cerute de Legea nr.14, a partidelor politice - art.27.
Art.13
Toate categoriile de membri pot participa la deliberări, dar numai Membrii şi membrii de onoare pot vota şi candida la funcţii.
Secţiunea a II-a: Condiţii de admitere
Art.14
Pentru admiterea în PNŢCD este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
a. întrunirea criteriilor de cetăţenie, vârstă, onorabilitate şi drepturi stipulate în Legea partidelor politice;
b. adeziunea la Principiile şi Programul Partidului;
c. angajamentul de a respecta Statutul şi regulamentele PNŢCD.
Art.15
Nu pot face parte din PNŢCD următoarele categorii de persoane:
a. cele care sunt înscrise în alte formaţii politice româneşti;
b. cele care au făcut parte din aparatul represiv comunist şi colaboratorii acestuia;
c. cele care au deţinut răspunderi în PCR şi în structurile lui anexe;
d. agenţii şi colaboratorii puterilor străine care atentează la suveranitatea politică sau teritorială a României;
e. membrii asociaţiilor sau ai societăţilor care pretind să se situeze în afara suveranităţii Statului sau deasupra legilor Ţării.
Secţiunea a III-a: Procedura de admitere
Art.16
Admiterea în PNŢCD se face pe baza unei cereri-tip (Anexa 2), obligatoriu adresată Organizaţiei Locale pe raza căreia domiciliază solicitantul. O declaraţie, pe propria răspundere a petentului - atestând că îndeplineşte condiţiile de la art.16 - va fi anexată cererii de înscriere.
Art.17
Organizaţia Locală, prin biroul său de conducere, analizează cererea, audiază candidatul şi îşi face cunoscută decizia.
Secţiunea a IV-a: Drepturi şi obligaţii
Art.18
Toţi membrii din aceeaşi categorie au drepturi şi obligaţii egale. Membrii a căror admitere nu datează de cel puţin 6 luni nu pot candida la nici o funcţie.
Art.19
Membrii Partidului se bucură de toate drepturile democratice de exprimare şi de manifestare, politice şi electorale, în cadrul partidului, în limitele stipulate de Statut şi de regulamente. Fiecare membru are dreptul la iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.
Art.20
Membrii Partidului au datoria de a reprezenta, în orice împrejurare, cu onoare PNŢCD. Membrii au obligaţii derivate din normele uzuale de comportament, civilitate, solidaritate şi colegialitate specifice oricărei comunităţi de persoane cu idealuri, principii şi valori comune, precum şi din angajamentele asumate voluntar la intrarea în Partid şi ulterior.
Secţiunea a V-a: Răspunderea disciplinară
Art.21
Membrii Partidului răspund disciplinar dacă:
a. nu respectă Statutul şi regulamentele interne;
b. comit fapte care dăunează activităţii, unităţii, imaginii şi prestigiului Partidului.
Membrii sunt sancţionaţi de către biroul de conducere al organizaţiei locale din care fac parte, iar apelul este judecat în cadrul JODA judeţean. În cazul membrilor care fac parte din conducerea judeţeană, sancţiunile sunt aplicate de biroul judeţean de conducere, iar apelul este judecat de JODA judeţean. Membrii Partidului aflaţi în conducerea naţională, pot fi sancţionaţi de către BNC, iar apelul este judecat în cadrul JODA naţional.
Art.22
Sancţiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare sunt:
a. avertisment scris;
b. suspendarea calităţii de membru pe o durată determinată, de cel mult un an;
c. demiterea din funcţii de conducere;
e. retragerea sprijinului politic – pentru cei care deţin funcţii publice;
f. excluderea din partid.
Secţiunea a VI-a: Pierderea calităţii de Membru
Art.23
Calitatea de Membru se pierde prin:
a. demisie, adresată în scris biroului local de conducere, cu efect de la primire;
b. excludere, pentru acţiuni potrivnice politicii PNŢCD şi pentru încălcări grave ale Principiilor Fundamentale, ale Programului sau ale Statutului;
c. orice altă situaţie în care se constată existenţa unei incompatibilităţi legale sau statutare.
Secţiunea a VII-a: Contestaţie şi apel
Art.24
Deciziile referitoare la obţinerea sau refuzarea calităţii de Membru, ca şi cele privitoare la sancţiuni, pot fi contestate. Contestaţia se adresează în scris organizaţiei imediat superioare celei care a emis decizia în cauză.
TITLUL AL CINCILEA - ORGANIZAREA PNŢCD
Secţiunea I: Autonomie şi Descentralizare
Art.25
PNŢCD este organizat şi funcţionează pe temeiul autonomiei interne şi al competenţei specifice. Partidul cuprinde:
1.Organizaţii cu competenţă teritorială, structurate ierarhic la următoarele niveluri:
a. Teritorial:
- Local: organizaţiile comunale, orăşeneşti/municipale şi de sector, ai căror membri sunt persoane fizice şi ale căror organe conducătoare sunt direct şi imediat alese de către Membri;
- Intermediar: organizaţiile judeţene, ai căror membri afiliaţi sunt organizaţii Locale şi ale căror organe conducătoare sunt alese în mod mediat şi indirect de Membri;
- Comitetul Românilor de Pretutindeni (CRP) grupează membrii şi organizaţiile Partidului din afara ţării, asociaţi în filiale la nivelul fiecărei ţări; activitatea CRP este condusă de către un coordonator, care este membru al CNC;
b. Central: conducerea naţională, competentă în toată Ţara şi în toate domeniile care nu sunt expres rezervate Organizaţiilor Teritoriale şi Organizaţiilor Speciale.
Organizaţiile teritoriale pot reprezenta partidul politic faţă de terţi, la nivelul administrativ corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.
2.Senatul Partiduluieste garantul liniei politice a Partidului şi este format din veteranii Partidului. Senatul funcţionează ca organizaţie afiliată, similară celor speciale. Conducerea Senatului Partidului trebuie să cuprindă membri ai Rezistenţei Naţionale, cu statut sau merit recunoscut. Preşedintele Senatului Partidului face parte de drept din Biroul Naţional de Conducere, iar preşedinţii filialelor Senatului fac parte de drept din Birourile de Conducere ale organizaţiilor teritoriale (judeţene/sector).
3. Organizaţii cu competenţă specifică, numite Speciale, a căror autonomie priveşte numai materia particulară a activităţii lor. Acestea sunt Organizaţia Muncitorilor Naţional Ţărănişti Creştin Democraţi (OMNŢCD), Organizaţia Femeilor Naţional Ţărăniste Creştin Democrate (FNŢCD), Organizaţia Tineretului Naţional Ţărănist Creştin Democrat (TNŢCD) şi Organizaţia Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (TUNŢCD).
Organizaţiile speciale se organizează la nivel naţional şi judeţean, au statut de filială şi îşi desfăşoară activitatea specifică în mod autonom, pe baza unor regulamente de funcţionare proprii, adoptate de adunările lor generale şi aprobate de Comitetul Naţional de Conducere. Apartenenţa la aceste organizaţii este condiţionată de deţinerea calităţii de membru la o organizaţie locală. Preşedinţii organizaţiilor speciale sunt invitaţi permanenţi la şedinţele biroului de conducere judeţean/de sector.
Art.26
Organizaţiile Teritoriale, Senatul şi cele Speciale au statut de filiale autonome, dar nu au personalitate juridică. Conducerea lor este aleasă de propriile lor adunări generale şi trebuie validată de către biroul de conducere de la nivelul superior. Conducerile la nivel naţional ale organizaţiilor speciale şi a Senatului trebuie să fie validate de Biroul Naţional de Conducere.
Secţiunea a II-a: Organizaţii Teritoriale - Subsidiaritate şi Ierarhie
Art.27
Organizaţia locală (OL) este unitatea organică fundamentală a partidului: toţi membrii PNŢCD fac în mod obligatoriu parte din Organizaţia Locală în care au domicilul legal. Organizaţia Locală se constituie cu aprobarea organizaţiei teritoriale de nivel imediat superior.
Organizaţia Locală este singura în care participarea Membrilor la deliberări este directă şi mandatul conducerii imediat.
Organizaţiei Locale îi aparţine în exclusivitate hotărârea de admitere şi înscriere în Partid a membrilor, precum şi reprezentarea acestora în organizaţiile teritoriale de nivel superior.
Numărul minim de membri necesar pentru constituirea unei Organizaţii Locale este 10. Dacă numărul de membri este mai mic, se constituie un nucleu, care îşi alege un responsabil, ce va ţine legătura cu organizaţia judeţeană.
Când numărul membrilor unei Organizaţii Locale este mai mare decât 100, aceasta îşi poate desfăşura activitatea în mai multe Secţii. Secţiile nu au organe de conducere proprii, fiind administrate şi conduse prin delegare, de mandatari expres numiţi de Biroul Local de Conducere.
Art.28
Organizaţia judeţeană (OJ) grupează totalitatea organizaţiilor locale din judeţ şi filialele locale ale organizaţiilor speciale şi a Senatului Partidului. O organizaţie judeţeană are cel puţin 5 organizaţii afiliate, dintre care 3 teritoriale.
Sediul organizaţiei judeţene este în localitatea de reşedinţă a judeţului.
Art.29
Autoritatea Conducerii Centrale se întemeiază pe delegarea de jos în sus a puterilor şi se exercită ierarhic de sus în jos, la toate nivelurile Partidului.
Pe baza subsidiarităţii, Organizaţiile Teritoriale deleagă - de jos în sus - instanţelor superioare examinarea şi soluţionarea problemelor a căror dezbatere şi/sau soluţionare depăşeşte competenţa şi mijloacele lor de acţiune.
Art.30
Conducerea naţională deleagă Organizaţiilor Teritoriale realizarea la nivel local a programului politic adoptat de Congresul Partidului şi - în genere - îndeplinirea deciziilor sale.
Secţiunea a III-a: Reprezentanţi aleşi, Mandatari numiţi şi Delegaţi din oficiu
Art.31
În PNŢCD, calitatea de Reprezentant sau delegat ales este conferită prin votul secret al Membrilor unei adunări.
Mandatul este o împuternicire personală, dată pe termen determinat unui Membru, de un preşedinte sau de Biroul de Conducere al unei organizaţii - pentru ca aceasta să fie reprezentată.
Delegarea din oficiu este efectul juridic al deţinerii unei funcţii sau a unui mandat.
TITLUL AL ŞASELEA: ORGANELE DE CONDUCERE
Secţiunea I: Categorii şi specificitate
Art.32
Organele de Conducere ale Partidului sunt:
1. Adunările deliberative plenare, organe supreme de conducere, care - fiecare la nivelul său de competenţă - discută şi definesc linia politică a PNŢCD, stabilesc directivele organizaţiei şi organizează activitatea ei:
a. Adunarea Generală (AG) a Organizaţiei Locale, în care toţi Membrii sunt direct reprezentaţi;
b. Conferinţa Judeţeană (CJ), în care sunt reprezentaţi indirect Membrii tuturor Organizaţiilor Locale din judeţ;
c. Congresul Partidului, în care sunt reprezentaţi indirect Membrii tuturor Organizaţiilor Teritoriale – judeţene şi de sector - şi Speciale.
2. Corpurile deliberative permanente, cărora le este delegată între sesiuni puterea de a delibera şi hotărî:
a. Comitetul de Conducere al Organizaţiei Locale (CLC);
b. Comitetul Judeţean de Conducere (CJC);
c. Comitetul Naţional de Conducere (CNC).
3. Organele executive, care duc la îndeplinire programul adoptat de adunările deliberative plenare şi administrează, la nivelul lor respectiv, activitatea internă şi externă a PNŢCD:
a. Biroul de Conducere al Organizaţiilor Locale (BLC), ales de AG, având durata mandatului de 2 ani;
b. Biroul Judeţean de Conducere (BJC), ales de CJ, având durata mandatului de 4 ani;
c. Biroul Naţional de Conducere (BNC), ales de Congres, având durata mandatului de 4 ani.
4. Preşedintele Organizaţiei Teritoriale, respectiv al Partidului, care conduce şi reprezintă PNŢCD la nivelul său de competenţă; durata mandatelor preşedinţilor este identică cu cea a birourilor pe care le prezidează.
Art.33
Pe lângă membrii BLC, CLC cuprinde aleşii locali – primar, viceprimar, consilieri locali – şi câte un reprezentant al organizaţiilor speciale, desemnat de acestea. Preşedinţii BLC, cei ai filialelor judeţene ale organizaţiilor speciale, ca şi primarii şi consilierii judeţeni, sunt membri de drept ai CJC. Preşedinţii BJC, preşedinţii organizaţiilor speciale, membrii BNC, parlamentarii şi miniştrii Partidului sunt membri din oficiu ai CNC.
Art.34
La acelaşi nivel, organele de conducere mai largi pot exercita atribuţiile organelor de conducere mai restrânse.
Numai Preşedintele Partidului îl poate reprezenta faţă de terţi şi numai el poate angaja responsabilitatea lui în justiţie.
Secţiunea a II-a: Funcţii şi reguli comune
Art.35
La Adunările Generale ale Organizaţiilor Locale participă toţi Membrii Organizaţiei Locale. Celelalte Adunări deliberative plenare sunt alcătuite din:
a. Reprezentanţi Aleşi - prin vot direct şi secret de membrii Organizaţiilor Locale; criteriul de proporţionalitate al reprezentării este acelaşi pentru toate organizaţiile;
b. Delegaţi din Oficiu - sunt membrii birourilor de conducere ale Organizaţiilor Teritoriale de nivel imediat inferior, precum şi cel puţin câte un reprezentant al Senatului şi al fiecărei Organizaţii Speciale.
Reprezentanţii aleşi trebuie să aibă o pondere de minimum două treimi din totalitatea participanţilor la adunarea deliberativă plenară respectivă. Ambele categorii iau parte la vot cu drepturi egale.
Alegerea delegaţilor la conferinţe şi congres se face prin vot secret, nominal pe listă, în şedinţe ale comitetelor de conducere a organizaţilor afiliate reprezentate.
Numărul total al participanţilor la Conferinţa Judeţeană şi la Congres este stabilit de Biroul Judeţean de Conducere, respectiv de Biroul Naţional de Conducere. În raport cu această cifră se calculează numărul participanţilor din fiecare categorie şi se comunică Organizaţiilor Teritoriale.
Criteriul de reprezentare a organizaţiilor locale la conferinţa judeţeană este numărul de membri şi rezultatul electoral la ultimele alegeri pentru Consiliul Judeţean. Criteriul de reprezentare a organizaţiilor judeţene/sector la Congresul Partidului este numărul de membri şi rezultatul electoral la ultimele alegeri parlamentare.
Art.36
Adunările plenare sunt statutar constituite dacă întrunesc următoarele condiţii:
a. comunicarea convocării şi a ordinii de zi, cu cel puţin 7 de zile înaintea deschiderii lucrărilor adunării; pentru congres, termenul este de 30 de zile; comunicarea se face de către secretarul organizaţiei.
b. reprezentarea:
- proporţională, a majorităţii Membrilor;
- paritară, a majorităţii Organizaţiilor Locale, respectiv judeţene.
În cazul AG locale, Membrii trebuie să fie prezenţi personal.
Neîndeplinirea acestor condiţii este urmată de convocarea automată a Adunării, pentru 7 zile mai târziu, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi, fără nici o condiţie de cvorum.
Art.37
Adunările plenare statuează cu egală competenţă:
a. în Sesiune Ordinară, convocată de drept, cu o periodicitate fixă, proprie adunării de fiecare nivel; periodicitatea adunărilor plenare ordinare este următoarea:
- anuală, pentru Organizaţiile Locale;
- la fiecare 2 ani, pentru Organizaţiile Judeţene şi de Sector;
- la fiecare 4 ani, în următoarele 6 luni de după alegerile parlamentare, pentru Congresul Partidului.
b. în Sesiune Extraordinară - ori de câte ori este nevoie - convocată la cererea a:
- 2/5 din totalul Membrilor organizaţiei respective sau ai Partidului;
- 1/3 din Organizaţiile Locale, pentru CJ, respectiv judeţene, pentru Congres;
- majoritatea membrilor Comitetului de Conducere de la nivelul respectiv.
Art.38
Adunările deliberative plenare au următoarele atribuţii:
1. dezbat şi aprobă ori resping:
a. raportul politic al preşedintelui;
b. raportul administrativ al secretarului;
c. raportul financiar al trezorierului;
d. raportul cenzorilor;
2. validează sau invalidează deciziile Biroului şi ale Comitetului de Conducere din jurisdicţia lor;
3. iau la cunoştinţă şi dezbat, la nivelul lor de competenţă, orice problemă doctrinară, politică şi organizatorică a Partidului;
4. hotărăsc linia politică a PNŢCD pentru perioada următorului mandat al conducerii lor şi la nivelul lor de competenţă;
5. descarcă, după prezentarea raportului lor de activitate/gestiune, persoanele şi instanţele alese de ele;
6. aleg:
a. secretariatul Adunării;
b. preşedintele Organizaţiei Teritoriale;
c. pe membrii Biroului de Conducere, dintre care la propunerea preşedintelui:
- pe Secretar;
- pe Trezorierul organizaţiei;
d. pe membrii Juriului de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
e. pe membrii Comisiei de Cenzori;
f. preşedintele de onoare.
Hotărârile adunărilor deliberative plenare se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Art.39
Între sesiuni, prerogativele adunărilor deliberative plenare sunt exercitate de:
a. Comitetul de Conducere Local, Judeţean şi Naţional, ca organ deliberativ permanent; hotărârile comitetelor de conducere se adoptă cu majoritatea voturilor valabil exprimate.
b. Biroul de Conducere - Local, Judeţean şi Naţional - ca organ executiv şi administrativ; hotărârile birourilor de conducere se adoptă de către majoritatea absolută a celor cu drept de vot.
c. Preşedinte, care reprezintă şi conduce Organizaţia Teritorială, respectiv Partidul, la nivelul respectiv de activitate al acestuia.
Întrunirile forurilor menţionate la punctele a) şi b) vor îndeplini obligatoriu cvorumul de prezenţă stipulat la art.36, lit.b.
Art.40
Corpurile deliberative permanente stabilesc candidaţii Partidului la alegerile pentru organele administraţiei locale, judeţene şi naţionale. Comitetul de Conducere Local stabileşte candidaţii la funcţiile de consilier local şi de primar. Comitetul de Conducere Judeţean stabileşte candidaţii pentru funcţiile de consilier judeţean, de preşedinte al Consiliului Judeţean şi pentru funcţiile de parlamentar.
Candidaturile în alegerile pentru funcţii la nivel naţional (parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale) sunt prezentate sub semnătura preşedintelui Partidului, iar candidaturile in alegerile locale (locale şi judeţene) sunt prezentate sub semnătura preşedinţilor organizaţiilor judeţene.
Art.41
Birourile de Conducere sunt formate din membri aleşi – preşedinte, prim vicepreşedinte, secretar general, trezorier, vicepreşedinţi - şi membri din oficiu, după cum urmează:
a. Biroul Local de Conducere este format din 5-9 membri aleşi; Adunarea Generală hotărăşte numărul de membri al BLC;
b. Biroul Judeţean/Sector de Conducere este format din 10 membri aleşi, cărora li se adaugă preşedintele filialei judeţene a Senatului Partidului;
c. Biroul Naţional de Conducere este format din 11 membri aleşi, cărora li se adaugă preşedintele CNC şi preşedintele Senatului Partidului.
Pe lângă membrii titulari, Birourile de Conducere mai cuprind şi membri supleanţi: 3 – la BLC, 5 – la BJC / BSC şi 7 – la BNC.
Membrii supleanţi participă la şedinţele Biroului de Conducere, dar nu au drept de vot. În cazul în care intervine vacantarea unui post din Biroul de Conducere, acesta se completează prin titularizarea unui membru supleant.
Art.42
Alegerea membrilor Birourilor de Conducere se face combinat, prin vot pe listă şi vot nominal.
Candidatul la funcţia de preşedinte propune adunării deliberative plenare o listă pe care, alături de propria candidatură, sunt şi candidaţii propuşi de dânsul pentru funcţiile de prim vicepreşedinte, secretar general şi trezorier. Lista este blocată, iar dacă nu întruneşte majoritatea voturilor, nimeni nu este considerat ales.
Vicepreşedinţii se aleg prin vot nominal.
Membrii supleanţi devin - în limtele prevăzute la art.41, al.2 - candidaţii care nu au obţinut numărul necesar de voturi la funcţiile de vicepreşedinte; dacă nu au fost mai mulţi candidaţi decât minimul necesar, se organizează un scrutin separat pentru alegerea membrilor supleanţi.
Art.43
În cazul în care intervine vacantarea postului de Preşedinte şi/sau a Biroului de Conducere, Comitetul de Conducere respectiv alege o Comisie Interimară de Conducere (CIC), formată din maximum 7 persoane. CIC organizează alegeri într-un interval de cel mult 60 de zile, iar până atunci expediază activităţile curente. Dacă nu îşi îndeplineşte mandatul, la sfârşitul acestui interval CIC se dizolvă de drept şi este înlocuită printr-o altă Comisie Interimară de Conducere, numită de forul superior.
TITLUL AL ŞAPTELEA: CONDUCEREA NAŢIONALĂ
Secţiunea I: Specificităţi
Art.44
Organele Conducerii Naţionale se deosebesc de cele similare ale Organizaţiilor Teritoriale prin prerogativele lor particulare:
- Personifică juridic Partidul ca entitate unitară, fiind expresia totalităţii organizaţiilor acestuia;
- Iau decizii pe plan naţional şi general, interne şi externe, aplicabile la toate nivelurile teritoriale şi la toate domeniile particulare.
Secţiunea a II-a: Congresul
Art.45
For suprem al Partidului, Congresul are atribuţii cu care adunările plenare de rang inferior nu sunt dotate:
1. Alege:
a. Preşedintele Partidului;
b. Membrii Biroului Naţional de Conducere;
c. Juriul de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
d. Comisia de Cenzori;
e. Preşedintele de onoare al Partidului;
2. Adoptă Statutul Partidului şi eventualele modificări ale acestora; modificările impuse de modificări ale legii sau hotărâri ale justiţiei pot fi aprobate de către Comitetul Naţional de Conducere;
3. Adoptă Programul Politic al Partidului, Programul Electoral şi Programul de Guvernare;
4. Aprobă fuziunea cu alte partide;
5. Adoptă orice alte hotărâri cu privire la activitatea Partidului;
6. Poate hotărî reorganizarea sau încetarea activităţii, respectiv dizolvarea Partidului.
Congresele pot fi ordinare sau extraordinare. Ambele deliberează cu egală competenţă.
Art.46
Congresul ordinar al PNŢCD se întruneşte o dată la patru ani, într-un interval de maximum șase luni de la alegerile pentru Parlamentul României. Congresul ordinar este convocat și organizat de către BNC în funcție.
În cazul în care Biroul Naţional de Conducere nu îndeplineşte obligaţia statutară de a convoca şi organiza Congresul ordinar al Partidului, BNC este demis de drept, iar convocarea Congresului va fi făcută în termen de 2 luni, prin procedurile de convocare a congresului extraordinar.
Art.47
Congresul extraordinar poate fi organizat oricând circumstanţele politice interne sau externe Partidului o cer.
Congresul extraordinar poate fi convocat de:
a. Biroul Naţional de Conducere;
b. Comitetul Naţional de Conducere;
c. cel puţin o treime din organizaţiile judeţene şi de sector.
Organizarea, stabilirea numărului de delegaţi şi conducerea congresului extraordinar revin forului care l-a convocat. Congresul extraordinar se convoacă cu cel puţin 30 de zile înainte.
Secţiunea a III-a: Comitetul Naţional de Conducere
Art.48
Comitetul Naţional de Conducere este format din:
a. Membrii BNC;
b. Preşedinţii Organizaţiilor Judeţene şi de Sector şi ai Organizaţiilor Speciale;
c. Doi reprezentanţi ai Senatului Partidului;
d. Deţinătorii de demnităţi publice (funcţii şi mandate) la nivel național, care sunt membri ai PNŢCD;
e. Membrii Partidului aleşi în organismele politice internaţionale din care Partidul face parte;
f. Coordonatorul Comitetului Românilor de Pretutindeni;
g. Membrii de onoare ai partidului.
Art.49
CNC se întruneşte în sesiuni ordinare, de două ori pe an, în ultima sâmbătă din lunile martie și septembrie.
CNC poate fi convocat în sesiune extraordinară:
a. la cererea preşedintele CNC;
b. la cererea Preşedintelui Partidului;
c. la cererea BNC;
d. la cererea a 1/3 din proprii săi membri.
Convocarea şi ordinea de zi vor fi comunicate cu cel puţin 7 zile înaintea reuniunii.
Art.50
Reuniunile CNC sunt conduse de preşedintele CNC, iar în lipsa acestuia, de către un membru al său, ales ad hoc.
Preşedintele CNC este ales de CNC, dintre membrii săi. Durata mandatului preşedintelui CNC este de 4 ani. Preşedintele CNC este membru de drept al Biroului Naţional de Conducere.
Art.51
În afara problemelor curente care intervin în viaţa Partidului, CNC are următoarele atribuţii:
a. CNC îl poate suspenda din funcţie pe Preşedintele Partidului. În acest caz, CNC alege un preşedinte interimar, al cărui mandat nu poate exceda 2 luni. În acest interval, CNC organizează congresul extraordinar, care se consideră convocat.
b. CNC aprobă regulamentul Partidului, precum şi toate celelalte regulamente ale Organizaţiilor Speciale, Senatului, JODA, precum şi ale celorlalte structuri ale Partidului.
c. CNC stabileşte candidatul Partidului la funcţia de preşedinte al României;
d. CNC stabileşte candidaţii Partidului la alegerile pentru Parlamentul European.
Secţiunea a IV-a: Biroul Naţional de Conducere
Art.52
Biroul Naţional de Conducere este organul executiv şi administrativ al Partidului, care duce la îndeplinire programul politic adoptat de Congresul care l-a ales.
Biroul Naţional de Conducere este alcătuit din 11 membri, aleşi de Congres – Președintele Partidului, primul vicepreşedinte, secretarul general, trezorierul şi 7 vicepreşedinţi - cărora li se adaugă din oficiu preşedintele CNC şi preşedintele Senatului.
La însărcinarea BNC şi conform stipulaţiilor Regulamentului Intern, vicepreședinții pot îndeplini funcţii specifice.
La reuniunile BNC pot lua parte, cu vot consultativ sau pentru a fi audiate, alte persoane din Partid precum şi specialişti din afara acestuia.
Secţiunea a V-a: Preşedintele, Secretarul general și Trezorierul Partidului
Art.53
Preşedintele Partidului conduce activitatea acestuia, bazându-se pentru aceasta pe BNC. Mandatul Preşedintelui Partidului este de 4 ani.
Pentru a-şi duce la îndeplinire mandatul, Preşedintele:
a. reprezintă Partidul faţă de terţi şi răspunde juridic în numele PNŢCD;
b. organizează activitatea BNC şi atribuie sarcinile în sânul acestuia;
c. atribuie misiuni vicepreşedinţilor;
d. îşi constituie un aparat politic cu funcţie de cabinet personal, ai cărui membri sunt numiţi de el; consilierii care formează acest secretariat informal îl asistă în pregătirea proiectelor, a iniţiativelor şi a deciziilor pe care le prezintă BNC şi nu răspund decât în faţa lui.
Art.54
Secretarul general este responsabil de organizarea activităţii Partidului şi de buna lui funcţionare:
- în general, asigurând relaţiile interne printr-o comunicare şi o informare eficace, de sus în jos şi de jos în sus;
- în particular, asigurând realizarea deciziilor Preşedintelui şi ale BNC;
- ţine evidenţa organizațiilor, membrilor şi a cadrelor Partidului;
- administrează arhivele Partidului.
Secretarul General nu poate candida la funcţia de Preşedinte al Partidului, nici la mandate parlamentare, nici la demnităţi politice, vreme de cel puţin 2 ani după încetarea mandatului său.
Secretarul general este ajutat în activitatea sa de secretarii executivi, în număr de 8, corespunzător celor 8 regiuni de dezvoltare ale ţării. Secretarii executivi sunt desemnaţi de către BNC, la propunerea Secretarului General.
Art.55
Trezorierul Partidului are două atribuții esenţiale: atragerea de fonduri pentru Partid și gestionarea lor. Trezorierul execută dispoziţiile Preşedintelui şi ale BNC, al cărui membru este.
El răspunde în faţa congresului numai pe planul contabil: cu cel puţin 5 zile înaintea deschiderii Congresului, el comunică Comisiei de Cenzori raportul financiar şi evidenţa contabilă a intrărilor şi ieşirilor din casieria Partidului.
Secţiunea a VI-a: Alte organe centrale
Art.56
Juriul de Onoare, Disciplină și Arbitraj (JODA) este forul jurisdicţional şi de arbitraj care judecă şi soluţionează:
a. diferendele dintre membrii Partidului, care afectează onoarea şi prestigiul Partidului sau ale membrilor săi, disciplina şi ordinea în Partid;
b. contestaţiile relative la modul de desfăşurare a alegerilor forurilor de conducere a organizaţiilor judeţene/de sector.
JODA la nivel naţional este compus din 15 membri, aleşi de Congresul Partidului. Preşedintele JODA este numit de Senatul Partidului, dintre cei 15 membri aleşi. Membrii JODA aleg dintre ei un vicepreşedinte şi un secretar, care – împreună cu preşedintele - vor stabili completele de judecată pentru fiecare speţă în parte. JODA este organizată şi funcţionează conform unui regulament propriu.
Membrii JODA nu pot face parte din structurile executive de conducere de la nici un nivel din Partid.
Jurii de onoare, disciplină şi arbitraj funcţionează şi la nivelul organizaţiilor judeţene, respectiv al Capitalei. Acestea sunt alese de către adunarea plenară deliberativă, după alegerea Biroului de Conducere. JODA judeţean este format din 5 membri, care nu fac parte din structurile executive de conducere de la nivelul respectiv ori inferior, iar preşedintele este numit dintre ei de către filiala judeţeană a Senatului.
În toate fazele procedurii jurisdicţionale se asigură dreptul de apărare al persoanelor sau organelor de conducere în cauză, a căror citare este obligatorie, sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii adoptate.
Art.57
Comisia Centrală de Cenzori are următoarele atribuții:
a. verifică toate gestiunile Partidului;
b. certifică darea de seamă contabilă anuală;
c. prezintă raportul său în fața Congresului Partidului.
Comisia Centrală de Cenzori este formată dintr-un număr de 5 membri - dintre care un președinte și un vicepreședinte – aleși de către Congresul Partidului.
La nivelul organizației județene/de sector există o Comisie de Cenzori, care verifică modul de administrare și de gestiune a organizației. Comisia se compune din 3 membri - dintre care un președinte – aleși de către adunarea plenară deliberativă, după alegerea Biroului de Conducere și a JODA.
Art.58
Departamentele de Doctrină, Programe și Politici (DDPP) actualizeazădoctrina, elaboreazăprograme şi propun politici Biroului Naţional de Conducere. DDPPsunt organizate pe domenii de activitate, după modelul structurii guvernamentale şi funcţionează pe baza unui regulament aprobat de Biroul Naţional de Conducere. DDPP sunt coordonate de unul dintre vicepreşedinţii Partidului, desemnat de către Preşedintele Partidului.
TITLUL AL OPTULEA - ALTE DISPOZIŢII STATUTARE
Art.59
Patrimoniul Partidului. Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice. Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului şi ale organizaţiilor sale se efectuează în numerar şi prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
Patrimouniul Partidului este gestionat în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi regulamentul financiar-contabil al Partidului.
Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură de autonomie gestionară şi administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a Partidului.
Art.60
Denumirile istorice. Numele Partidului şi cele ale partidelor care au contribuit la formarea acestui Partid, precum Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ), Partidul Naţional Român (PNR), Partidul Ţărănesc (PŢ); Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ); Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD) şi Uniunea pentru Reconstrucţia României (URR), fac parte din patrimoniul Partidului şi nu pot fi folosite de nici o altă formaţiune politică.
Art.61
Partidul îşi încetează activitatea, în conformitate cu prevederile legii învigoare, prin:
a. autodizolvare, hotărâtă de congres;
b. dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească, ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c. reorganizare.
Art.62
Prezentul Statut este completat de Regulamentul Intern. Ca şi regulamentele de funcţionare ale filialelor, Regulamentul Intern este un document subiacent Statutului şi nu poate conţine clauze neconforme cu dispoziţiile acestuia.
-
- Comentaţi
Versiune pentru tipărire- Trimiteţi unui prieten
- 115 afişări
Si reprezentantii IMMurilor? adăugat de Marcel Ghilinta (neverificat)
@Marcel: Congresul PNŢCD are ultimul cuvânt adăugat de Paul-Sorin Tiţa
Inseamna ca la congres se voteaza pe capitole? adăugat de Marcel Ghilinta (neverificat)
Mesajul domnului ION BEUCA Maramures adăugat de Marcel Ghilinta (neverificat)
continuatorul PNT, desfiintat in 1947 adăugat de Iancu (neverificat)
ADEVAR adăugat de Aurel Teodorescu (neverificat)
O lista cu candidatii la functii adăugat de Marcel Ghilinta (neverificat)
mult succes adăugat de Alexandru Marin (neverificat)
PNL-PNTCD. adăugat de marian (neverificat)
alianta adăugat de Jianu (neverificat)
alianta adăugat de marian (neverificat)
Asta ar trebui avuta in vedere si de liberali adăugat de Marcel Ghilinta (neverificat)
Total de acord cu ce spuneti adăugat de marian (neverificat)
colaborare adăugat de Jianu (neverificat)
