În spatele uşilor închise, coaliţia de guvernare îşi negociază supravieţuirea. Târguiala se face pe seama noastră, în maniera bine cunoscută: „mai dă ceva, mai pun şi eu şi iaca-i bine!”. Pentru ca să-l realeagă pe Băsescu preşedinte, au amânat un an şi jumătate combaterea crizei. Acum, promit ungurilor modificarea statutului minorităţilor şi o nouă împărţire a regiunilor de dezvoltare, pentru susţinerea schimbării constituţiei!

Lucrurile sunt grave, pentru că astfel de proiecte trebuie discutate public şi amendate cu propunerile rezultate din dezbateri. Mai ales că ştim ce vor.

Preşedintele Băsescu şi PDL semnalizează spre vest, dar cârmesc spre est. În loc să descentralizeze Statul şi să transforme România într-o republică parlamentară, ei propun modificări constituţionale care conduc la un Stat centralizat, în care parlamentul are un rol secundar, iar autoritatea este concentrată în mâinile unui preşedinte cu puteri absolute, inclusiv aceea de a dizolva parlamentul; adică, o „democraţie” de tip rusesc.

Democraţia în Rusia este o formă goală de conţinut. Rusia are un preşedinte care este mai mult decât un preşedinte şi un parlament care este mai puţin decât un parlament. Jocul politic nu urmăreşte numai monopolul puterii, ci şi monopolizarea competiţiei. Alegerile nu servesc transferului puterii, ci legitimării acesteia. Acesta este tipul de „democraţie” la care aspirăm noi, românii?

PNŢCD crede că România europeană are imperios nevoie de o reconsiderare a exerciţiului puterii, de o redefinire a Statului şi a funcţiilor sale. După perioada Statului comunist-totalitar – caracterizat prin funcţia represivă – în prezent, la peste 20 ani de la Revoluţie, când - birocratic, ineficient şi corupt - iroseşte resursele bugetare, Statul român are nevoie de o redefinire, atât pe plan intern, cât şi în faţa opiniei publice internaţionale.

O administraţie mai bună înseamnă o administraţie mai mică, în cadrul unui Stat mai restrâns ca implicare în economie şi societate, dar eficient şi cu autoritate fermă şi acceptată în domeniile în care acţionează. Statul trebuie să fie caracterizat de integritate, justiţie şi descentralizare, să evite cheltuielile nejustificate şi deficitul.

Administraţia publică în România nu este suficient descentralizată. Din păcate, reforma avortată a descentralizării publice nu a dus la apropierea deciziei politice de nivelul cetăţeanului, ci mai degrabă la întărirea poziţiei baronilor locali (judeţeni), cu alte cuvinte la o oligarhie care împarte selectiv fonduri guvernamentale şi europene clientelei politice locale. Asistăm la feudalizarea Statului, nu la modernizarea lui. Preşedintele devine un fel de primus inter pares, atâta vreme cât va reuşi să controleze baronii locali. Reuşita, din punctul lui de vedere, depinde de controlul informaţiilor şi de capacitatea de a şantaja diverşii baroni locali (vezi rolul DNA).

Conform dreptului constituţional, consfinţit de practica democraţiilor occidentale, din punct de vedere politic, constituţia este un contract social între Naţiune şi Putere, prin care Naţiunea determină drepturile pe care şi le rezervă şi prerogativele cu care mandatează limitativ Puterea să le exercite, în numele ei şi pentru ea, precum şi modalităţile de exercitare, anume separația puterilor în Stat.Din păcate, nimic din acestea nu s-a constituit într-o discuţie publică în decembrie 1989, de unde a decurs ilegitimitatea Statului şi neîncrederea cetăţenilor în instituţiile sale politice; cei mai mulţi români percep Statul ca fiind străin Naţiunii.

PNŢCD consideră că rezolvarea rezidă într-o reformă constituţională fundamentală, care trebuie precedată de o dezbatere publică serioasă. Chestiunea este prea importantă pentru a fi tratată din perspectiva interesului egoist-electoral, aşa cum încearcă Traian Băsescu şi guvernul său.

Biroul de presă al PNŢCD