1. PNŢCD îşi exprimă consternarea faţă de maniera iresponsabilă în care Tokes Laszlo - vicepreşedinte al Parlamentului European! - compară situaţia secuilor cu cea a kosovarilor şi îndeamnă concetăţenii noştri maghiari să iasă în stradă, pentru a forţa obţinerea unei autonomii pe care, de altminteri, nu ştie sau nu vrea să o definească! Dl Tokes se înşeală, sau încearcă să înşele pe alţii, în privinţa stării de fapt:

• existenţa unei minorităţi - etnice, lingvistice sau religiose - pe teritoriul unui stat nu îi conferă acesteia în mod obligatoriu dreptul la autodeterminare;
• în timp ce albanezii din Kosovo au fost alungaţi din casele şi din ţinuturile lor, ungurii din Secuime trăiesc în aceleaşi condiţii ca şi românii, putând folosi limba maghiară în învăţământul de toate gradele, în presă, în teatru, în administraţia publică şi în justiţie. 

Conform prevederilor constituţionale în vigoare, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe, în condiţiile legii, unele oraşe fiind declarate municipii. Aşadar, administraţia publică locală din România se compune din: administraţia publică de bază - comuna şi oraşul şi administraţia publică de nivel intermediar - judeţul. Administraţia publică locală de nivel intermediar este administraţia locală organizată la nivelul diviziunilor administrativ-teritoriale intermediare, situate între cele de bază şi stat. Aşa cum se observă din cele prezentate mai sus, în România regăsim modelul sistemului departamental, şi anume, o administraţie publică locală cu un singur nivel intermediar – judeţul. Având în vedere principiile autonomiei administrative şi evoluţia europeană a administraţiei publice intermediare, pledăm pentru crearea unei noi structuri administrative (a unui nou nivel) în organizarea teritorială a statului român, şi anume – regiunea. Citiţi integral »

Programul Partidului Ţărănesc prevedea:

1. Intrarea tuturor moşiilor în mâinile ţăranilor.
2. Restabilirea vechilor drepturi ale ţăranilor la păduri şi izlazuri.
3. Subsolul, proprietatea statului; adică toate minele de orice fel - cărbuni, sare, păcură - să fie ale statului.
4. Descentralizarea administrativă începând cu autonomia comunei rurale.
5. Intensificarea mijloacelor de pătrundere a culturii în popor prin crearea de aşezăminte culturale şi de petrecere, conduse de elemente bine alese şi bine pregătite.
6. Reforma impozitelor, cu aşezarea dărilor potrivit cu averea fiecăruia.
7. Descentralizarea cooperativă.
8. Autonomia bisericii.
9. Înlocuirea jandarmeriei.
10. Reforma serviciului sanitar.
11. Justificarea averilor funcţionarilor publici şi a îmbogăţiţilor de război.

Se împlinesc, în 2008, 90 de ani de la Marea Unire. Dincolo de prilejul aniversar, însă, noi, reprezentanţii Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, avem datoria să ne uităm şi unde a dus această Mare Unire, exact la fel cum înaintaşul nostru, Iuliu Maniu, a făcut-o în urmă cu 70 de ani. Unde este România astăzi, la 70 de ani de la Marea Unire? Sunt provinciile româneşti mulţumite? Suntem un stat european în care descentralizarea şi autonomia locală sunt respectate?

Marea Unire

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat este expresia politică, organizată, a două principii fundamentale ale tradiţiei istorice româneşti: ideea afirmării independenţei şi unităţii naţionale şi ideea realizării dreptăţii sociale. Conform primului principiu, ideea afirmării independenţei şi unităţii naţionale, PNŢCD consideră că există două zile mari în istoria României: Ziua Independenţei (10 Mai) şi Ziua Unirii (1 Decembrie). Citiţi integral »