Se împlinesc, astăzi, 66 de ani de la actul de la 23 august 1944, ziua în care România a rupt alianţa cu Germania nazistă. Actul de la 23 august este, în continuare, foarte contestat în România, spre deosebire de Europa, unde este recunoscută contribuţia sa esenţială la scurtarea celui de-al doilea război mondial.

Astăzi, la 66 de ani de la actul de la 23 august 1944, trebuie să recunoaştem că, dacă nu ar fi avut loc ruperea alianţei cu hitleriştii, România ar fi fost complet distrusă sub tăvălugul Armatei Roşii.

Totuşi, nu putem să uităm faptul că armata sovietică, cea care ar fi trebuit numai să tranziteze România, şi-a instalat tancurile în ţară imediat după 23 august, făcând abuzuri inimaginabile. Acest lucru a dus, de altfel, la instalarea, în 6 martie 1945, a primului guvern preponderent comunist din istoria României. Acţiunea sovietică a continuat cu falsificarea alegerilor din 1946 şi a culminat cu alungarea Majestăţii Sale Regele Mihai I al României din ţară, la 30 decembrie 1947. Citiţi integral »

Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între comunişti şi nazişti la 23 august 1939, a rupt cu brutalitate din trupul Ţării Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Aproape patru milioane de români şi un teritoriu de 50.762 km² au trecut în componenţa URSS.

Stalin şi Hitler au dispărut de mult, iar caracterul nul şi neavenitab initioal Pactului Ribbentrop-Molotov a fost recunoscut de toate statele interesate, inclusiv de Parlamentul fostei URSS şi de preşedintele Rusiei. Şi totuşi, pactul continuă să producă efecte în ceea ce ne priveşte: România este singura ţară care a rămas în situaţia decisă de cei doi mari tirani ai secolului XX, Stalin şi Hitler!

Proclamarea, în august 1991, a “Republicii Moldova” pe o parte din teritoriile răpite în anul 1940, a fost un pas spre înlăturarea consecinţelor Pactului fascisto-comunist. Declaraţia de Independenţă spune limpede: “Luând act de faptul că Parlamentele multor state, în declaraţiile lor, consideră înţelegerea încheiată la 23 August 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acestuia …”. Citiţi integral »

Confundându-se în conştiinţa colectivă cu rezistenţa anticomunistă, PNŢCD este deţinătorul necontestat al legitimităţii democratice pe scena politică a României.

În această calitate, el este singura forţă politică îndreptăţită să definească în ce constă caracterul criminal al sistemului comunist.

Actualul context al confiscării temei anticomuniste de către neo-comuniştii la putere şi faptul că preşedintele Băsescu a declarat că sistemul comunist „este criminal”, evitând însă a explica de ce anume, pune PNŢCD în situaţia de a trebui să ia public atitudine, dând publicităţii definiţiile pe care îşi întemeiază analiza politică şi argumentarea la care va recurge pentru instruirea procesului comunismului. Citiţi integral »

Către

Parlamentul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova

Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Timp de câteva luni de zile, Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova, instituită la 14 ianuarie 2010 prin decret prezidenţial, a cercetat activitatea partidului comunist pe teritoriul actualei Republici Moldova. Citiţi integral »

În urmă cu o săptămână, Camera Deputaţilor a votat o lege aşteptată de 20 de ani – Legea Lustraţiei, lege propusă de cetăţenii Timişoarei în 1990, prin Proclamaţia de la Timişoara, şi susţinută de PNŢCD constant timp de două decenii.

Dincolo de bucuria la aflarea veştii votării Legii Lustraţiei, însă, la o privire mai atentă asupra acesteia constatăm că nici după 20 de ani Legea Lustraţiei nu este ceea ce s-a dorit ea a fi în toată această perioadă. De fapt, această lege, cu privire la care reprezentanţii PDL îşi dau astăzi cu pumnul în piept arogându-şi chiar şi meritele de iniţiatori, este doar o variantă ciuntită a celei propuse de PNŢCD, de societatea civilă, chiar şi a variantei votate de Senat în urmă cu cinci ani. Citiţi integral »