În  discursul public din afara PNŢ-ului, se face tot mai des referire la Corneliu Coposu şi Ion Raţiu. Dintr-un anumit punct de vedere, invocarea acestor imagini politice, este uşor de înţeles. În  „pustietatea” de personalităţi, care a „lovit” România mai rău decât  un cancer naţional, oamenii se uită cu înfrigurare şi ardoare către ceea ce au avut mai bun imediat după Revoluţie. Se întorc spre ei obosiţi, după ce au fost invariabil înşelaţi de toţi falşii idoli şi chipuri de lut la care, legislatură după legislatură, s-au tot închinat. Încă îl mai caută pe cel „ales”, nu de false sondaje sau alegeri măsluite, ci de „ceruri”, pentru a spune „Iată omul!”. Citiţi integral »

Se împlinesc 20 ani de la înăbuşirea în sânge a manifestaţiei din Piaţa Universităţii – cea mai lungă şi cea mai frumoasă mişcare de protest postdecembristă la adresa puterii neocomuniste din România şi a vechilor structuri care au acaparat conducerea ţării după revoluţia din 1989. Am trăit atunci trei zile de groază, trei zile care au aruncat România la acel moment în rândul ţărilor lumii a treia şi ale căror urmări, probabil, nu o să le ştim niciodată în totalitate. Morţi, răniţi, arestaţi, mineri triumfători bucuroşi că au putut răspunde apelului preşedintelui Ion Iliescu – toate acestea au defilat pe ecranele tuturor posturilor de televiziune din lume, transformând ceea ce a fost fenomenul Piaţa Universităţii în Piaţa Tien An Men II. Citiţi integral »

La 20 mai 2010 s-au împlinit 96 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu. Cu acest prilej, Fundaţia “Corneliu Coposu ” - păstorită cu vrednicie de domnul Cristian Fulger, nepotul Seniorului - a organizat ediţia a doua a concursului naţional  "Corneliu Coposu în istorie". Concursul, care şi-a propus să stimuleze cunoaşterea şi interesul tinerilor faţă de activitatea şi viaţa "Preşedintelui moral al României", s-a bucurat de participarea a peste 60 de elevi, de pe întreg cuprinsul ţării.

Sâmbătă, 22 mai, am avut onoarea de a fi invitatul fundaţiei la festivitatea de decernare a premiilor. Atmosfera a fost mai degrabă emoţionantă decât festivă. Corneliu Coposu va rămâne pe vecie în sufletul şi în memoria românilor!

Felicitări organizatorilor!

Radu Sârbu

Preşedintele PNŢCD

Astăzi se împlinesc 96 de ani de la naşterea celui care a fost Corneliu Coposu, cu siguranţă cea mai importantă personalitate a istoriei postbelice româneşti. "Preşedintele moral al românilor" a reprezentat un punct de reper pentru tot ceea ce s-a întâmplat în România după 1989. A fost iubit şi urât, temut şi respectat, adulat şi calomniat. Întotdeauna, însă, atât prietenii cât şi adversarii politici, atunci când venea vorba despre Corneliu Coposu se înclinau în faţa staturii acestuia, a statutului său etic care îl diferenţia de restul politicienilor.

Creştin-democrat şi monarhist

În 1987, Corneliu Coposu afiliază PNŢ, aflat în clandestinitate, la Internaţionala Creştin-Democrată (ICD), adresând o cerere în acest sens lui Jean-Marie Daillet, vicepreşedinte al ICD. După 1990 devine liderul opoziţiei împotriva neocomuniştilor care au acaparat puterea şi care căutau să monopolizeze puterea executivă şi legislativă, confiscând Revoluţia din decembrie 1989. Citiţi integral »

PNŢCD se pronunţă cu tărie pentru ocrotirea vieţii copiilor nenăscuţi. Ocrotirea vieţii nenăscute trebuie să rămână ancorată în ordinea de drept a Statului. Deşi avortul este o crimă, iar uciderea pruncilor nenăscuţi este inacceptabilă, PNŢCD nu cere să fie pedepsită ca infracţiune.

Poziţia PNŢCD este identică cu a celorlalte partide creştin-democrate şi cu cea a Republicanilor Americani.

Încă în Decembrie 1989, Seniorul Corneliu Coposu a respins public dezmăţul promovat populist de FSN, care a dus la uciderea a câte unui milion de copii în fiecare an.

Poziţia PNŢCD este înţeleaptă, este conformă cu doctrina creştin-democrată şi cu adevăratele interese ale acestui Neam, atât de oropsit de ocupanţii străini şi – din păcate – chiar de fii ai săi, uneori neputincioşi ori rătăciţi.

Liviu Petrina

Vicepreşedinte al PNŢCD