Ioan Bărbuş
O nouă etapă istorică: PNŢCD
- 1989
- 1996
- 2000
- AFDPR
- Alex Ştefănescu
- Alexandru Herlea
- ANCD
- Andrei Dimitriu
- Andrei Marga
- AP
- Călin Cătălin Chiriţă
- CDR
- Cicerone Ioniţoiu
- comunism
- Constantin Dudu Ionescu
- Constantin Ticu Dumitrescu
- Cornel Boiangiu
- Cornelia Coroian-Stoicescu
- Corneliu Coposu
- Corneliu Furtună
- DA
- Doina Cornea
- Dorin Mihai
- Emil Constantinescu
- Gabriel Ţepelea
- Gheorghe Ciuhandu
- Ilie Năstase
- Ioan Avram Mureşan
- Ioan Bărbuş
- Ion Caramitru
- Ion Diaconescu
- Ion Iliescu
- Ion Raţiu
- Irinel Popescu
- Liviu Scarlat
- Marian Miluţ
- Mihai Grigoriu
- Mircea Ciumara
- Mircea Popa-Zlatna
- Mugur Isărescu
- Nicolae Noica
- Niculae Ionescu Galbeni
- PD
- PDSR
- PER
- PNL
- PPC
- PPCD
- PPE
- PSDR
- Radu Rizescu
- Radu Sârbu
- Radu Vasile
- Remus Opriş
- Rodica Coposu
- Şerban Bubenek
- Şerban Ghica
- Sorin Lepşa
- Tănase Barde
- Teodor Morariu
- UDMR
- UFD
- Ulm Spineanu
- URR
- USD
- Valentin Gabrielescu
- Vasile Lupu
- Victor Ciorbea
- Viorel Sasca
- Virgil Petrescu
- Vlad Roşca
- Voicu Bora
- Wilfried Martens
- Wim van Velzen
- istorie
În contextul crizei generale a comunismului şi a destrămării accelerate a structurilor sale internaţionale create după al doilea război mondial, evenimentele din decembrie 1989 au marcat începutul unei noi etape istorice în devenirea poporului român, a României.
Prima acţiune politică de reactivare a PNŢ a fost lansarea manifestului „Apel către ţară” (22 decembrie 1989), semnat, printre alţii, de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Niculae Ionescu Galbeni. Ulterior, s-a adoptat o declaraţie programatică în care se preciza că instaurarea democraţiei, a unei economii libere şi a libertăţii religioase reprezentau principalele obiective ale partidului.
La 8 ianuarie 1990, Tribunalul Municipiului Bucureşti a înregistrat prima cerere de înscriere a unui partid, aceea a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, noua titulatură a PNŢ, pusă în acord cu apartenenţa la Internaţionala Creştin Democrată. Corneliu Coposu a devenit preşedinte al PNŢCD. Citiţi integral »
Teroarea comunistă
- Aiud
- Alexandru Bratu
- Alexandru Cretzianu
- Botoşani
- BPD
- Camil Demetrescu
- Caransebeş
- Cicerone Ioniţoiu
- Constantin Vişoianu
- Corneliu Coposu
- Craiova
- Dej
- Dumitru Stătescu
- Emil Lăzărescu
- Florian Roiu
- Galaţi
- Gheorghe Mocanu
- Gherla
- Grigore Gafencu
- Grigore Niculescu-Buzeşti
- Ilie Lazăr
- Ioan Bărbuş
- Ion Diaconescu
- Ion Mihalache
- Ion Mocsonyi-Stârcea
- Ion Ovidiu Borcea
- Ion Puiu
- Iuliu Maniu
- Jean Marie Daillet
- Maria Achim
- Nicolae Carandino
- Nicolae Ceuşescu
- Nicolae Penescu
- Niculae Ionescu Galbeni
- Ocnele Mari
- Oradea
- PCR
- Piteşti
- PMR
- PNŢ
- Radu Niculescu-Buzeşti
- Râmnicul Sărat
- Securitate
- Sighet
- Ştefan Stoika
- Suceava
- Tămădău
- URSS
- Vasile Serdici
- Vaslui
- Victor Coconeţi
- Victor Rădulescu-Pogoneanu
- istorie
Pus în faţa situaţiei de fapt, Iuliu Maniu şi-a dat seama că atât timp cât România va fi lăsată în „sfera de influenţă” a URSS nu va mai fi posibilă exprimarea politică democratică şi că singura cale de a face cunoscute lumii năzuinţele reale ale românilor a rămas trimiterea peste hotare a unui grup reprezentativ de membri ai PNŢ. Hotărât pentru această soluţie, a organizat în grabă plecarea din ţară, cu avionul, a unui grup de fruntaşi ai partidului: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Ilie Lazăr.
Încercarea nu a reuşit, grupul fiind arestat la Tămădău, în apropierea Bucureştiului (14 iulie 1947). O acţiune normală în orice stat civilizat, cum ar fi plecarea peste hotarele propriei ţări, a fost răstălmăcită şi incriminată ca trădare. Drept urmare, întregul Partid Naţional Ţărănesc a fost culpabilizat şi, la 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat imunitatea parlamentară a deputaţilor PNŢ, iar la 25 iulie, Consiliul Politic al BPD a propus dizolvarea PNŢ.
La 29 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri, a fost dizolvat Partidul Naţional Ţărănesc (a şaptea desfiinţare a partidului). Citiţi integral »