Confundându-se în conştiinţa colectivă cu rezistenţa anticomunistă, PNŢCD este deţinătorul necontestat al legitimităţii democratice pe scena politică a României.

În această calitate, el este singura forţă politică îndreptăţită să definească în ce constă caracterul criminal al sistemului comunist.

Actualul context al confiscării temei anticomuniste de către neo-comuniştii la putere şi faptul că preşedintele Băsescu a declarat că sistemul comunist „este criminal”, evitând însă a explica de ce anume, pune PNŢCD în situaţia de a trebui să ia public atitudine, dând publicităţii definiţiile pe care îşi întemeiază analiza politică şi argumentarea la care va recurge pentru instruirea procesului comunismului. Citiţi integral »

În urmă cu o săptămână, Camera Deputaţilor a votat o lege aşteptată de 20 de ani – Legea Lustraţiei, lege propusă de cetăţenii Timişoarei în 1990, prin Proclamaţia de la Timişoara, şi susţinută de PNŢCD constant timp de două decenii.

Dincolo de bucuria la aflarea veştii votării Legii Lustraţiei, însă, la o privire mai atentă asupra acesteia constatăm că nici după 20 de ani Legea Lustraţiei nu este ceea ce s-a dorit ea a fi în toată această perioadă. De fapt, această lege, cu privire la care reprezentanţii PDL îşi dau astăzi cu pumnul în piept arogându-şi chiar şi meritele de iniţiatori, este doar o variantă ciuntită a celei propuse de PNŢCD, de societatea civilă, chiar şi a variantei votate de Senat în urmă cu cinci ani. Citiţi integral »

Se împlinesc 20 ani de la naşterea şi adoptarea unuia dintre cele mai importante documente ale României post-revoluţionare – Proclamaţia de la Timişoara. Dacă privim astăzi cele 13 puncte ale Proclamaţiei, multe ni se vor părea depăşite. La multe dintre ele ne vom mira cât de naivi am putut să fim în acel 11 martie 1990, încât chiar credeam că ar fi cu putinţă ca ceea ce era sintetizat în Proclamaţia de la Timişoara să se şi împlinească vreodată.

Cel mai grav lucru, după 20 ani, este faptul că foştii securişti şi activişti comunişti nu au fost eliminaţi din viaţa publică, ba mai mult decât atât, conduc în continuare destinele ţării. Citiţi integral »

Comunismul a fost ab initio criminal, întrucât a conceput doctrinar şi a acţionat oficial în mod explicit pentru exterminarea unor întregi categorii sociale.

În România, comunismul a fost impus din exterior, cu o forţă brutală şi cu o sălbăticie care au depăşit cu mult puterea de rezistenţă a poporului roman. Răspunderea celor din Occident, care au avut posibilităţi reale - materiale şi militare - pentru a opri înaintarea spre vest a comunismului este mai mare decât a celor care au fost băgaţi cu forţa tancurilor şi mitralierelor în ţarcul comunist şi au fost copleşiţi prin teroare şi închisori.

Suntem convinşi că a sosit timpul ca generaţiile actuale, în frunte cu cei puternici din punct de vedere spiritual, să-şi ia răspunderea patriotică de a ajuta poporul român să iasă din colapsul actual, să se elibereze definitiv de mentalităţile şi practicile comuniste şi să asigure înfăptuirea Statului de Drept şi funcţionarea economiei de piaţă. Citiţi integral »

În luna iunie 1990, regimul Iliescu-Roman a vrut să suprime prin teroare Opoziţia reală, cea de-abia ieşită din ilegalitate, să distrugă forţele care, în frunte cu PNŢCD, rezistaseră ocupaţiei sovieto-comuniste şi acţionau pentru desăvârşirea scopului Revoltei din Decembrie 1989 – eliminarea rămăşiţelor totalitarismului marxist.

Au fost peste 2.000 de victime: 100 de morţi, 746 de răniţi şi 1.041 de reţinuţi şi arestaţi abuziv. Au fost distruse locuinţe, sedii de universităţi, partide, asociaţii, ziare, automobile, etc. Asaltul brigăzilor minereşti ale poliţiei politice, arestările şi asasinatele în stradă din iunie 1990, au dat în vileag scopul violenţelor de după eliminarea lui Ceauşescu: menţinerea la putere a oligarhiei coloniale sovietice, prin înlocuirea totalitarismului deşănţat impus de Stalin cu neototalitarismul politically correct al lui Gorbaciov. Citiţi integral »