Satul românesc a fost de veacuri un reazem de luptă, libertate şi ideal, în cele mai grele momente ale istoriei şi societăţii româneşti. Când bătăliile au fost câştigate, învingători au fost şi sătenii cu pământurile lor, iar atunci când bătăliile s-au pierdut, talpa ţării a suferit cel mai mult.

Astăzi nu numai satele suferă datorită unei politici de abandon. Nici un guvern de până azi n-a avut o politică a pământului, agrară şi durabilă, care să pună la lucru satul şi sătenii, spre bunăstarea lor, dar şi a societăţii româneşti în ansamblu. Citiţi integral »

Ion Mihalache, vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc şi preşedinte între anii 1933 şi 1937, s-a născut la 15 februarie 1882, în satul Goleştii-Badii, comuna Topoloveni (Argeş).

A urmat cursurile şcolii normale "Carol I" din Câmpulung Muscel, fiind numit învăţător în comuna Ludeşti (Dâmboviţa).

Între 1903 şi 1910, Ion Mihalache a parcurs, cu rezultate excepţionale, toate examenele pentru ocuparea funcţiei de institutor.

Cu grad de căpitan, a participat la războiul pentru întregirea neamului (1916-1918). S-a distins în luptele de la Mărăşeşti, primind Ordinul "Mihai Viteazul".

În decembrie 1918 a întemeiat Partidul Ţărănesc, devenind preşedintele acestuia (1918-1926). Citiţi integral »

Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947) şi de trei ori preşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1928-iunie 1930, iunie 1930 - octombrie 1930, octombrie 1932 - ianuarie 1933), s-a născut la 8 ianuarie 1873, în localitatea Bădăcin, comuna Pericei, judeţul Sălaj.

A studiat la Universităţile din Cluj, Viena şi Budapesta, devenind doctor în drept în anul 1896.

Iuliu Maniu şi-a început cariera politică în cadrul Partidului Naţional Român din Transilvania. Ales vicepreşedinte al partidului în anul 1904, a militat pentru lupta parlamentară ("activismul").

În 1906 devine deputat în Parlamentul de la Budapesta, susţinând drepturile legitime ale românilor din Transilvania. Citiţi integral »

La 23 august 1944, seara, s-a constituit guvernul Sănătescu, având în componenţa sa liderii celor patru partide: Iuliu Maniu, C. I. C. Brătianu, Constantin Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu. Printre primele măsuri luate de noul guvern au fost amnistia politică generală şi desfiinţarea lagărelor de concentrare.

La 23 august, ora 22, a fost difuzată la posturile de radio „Proclamaţia către Ţară”, prin care Regele Mihai I anunţa ieşirea României din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. La ordinul lui Hitler, forţele germane aflate pe teritoriul românesc au declanşat ostilităţi împotriva României, încercând să ocupe, fără succes, Bucureştiul. Citiţi integral »