Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat este expresia politică, organizată, a două principii fundamentale ale tradiţiei istorice româneşti: ideea afirmării independenţei şi unităţii naţionale şi ideea realizării dreptăţii sociale. Conform primului principiu, ideea afirmării independenţei şi unităţii naţionale, PNŢCD consideră că există două zile mari in istoria României: Ziua Independenţei (10 Mai) şi Ziua Unirii (1 Decembrie). Citiţi integral »

Demersul meu vizează nu atât calitatea dumneavoastră de avocat – o categorie profesională destul de dură, trebuie să recunoaşteţi – cât pe cea umanistă şi, în principiu, mai umană. Dacă nu am înţeles greşit, sunteţi şi absolvent de filologie…

În acest caz, vă aduceţi, cu siguranţă, aminte de „Marele Inchizitor” din „Fraţii Karamazov”. Atât de mult sufereau oamenii în anii cei mai teribili ai Inchiziţiei, încât nu puţini erau aceia care implorau atunci o descindere a lui Iisus printre ei. Nici acum nu suntem prea departe în România de practici asemănătoare, cu diferenţa că rugurilor pe care se ardeau eretici trebuiau să le ia locul, conform tradiţiei noastre, ţepele de aiurea. Citiţi integral »

În aceste momente grele pentru România, când o guvernare iresponsabilă ne-a adus în pragul dezastrului economic şi social, PNŢCD este dezbinat din cauza orgoliilor unor lideri şi - în loc să se refacă unitatea partidului printr-un congres, cu participarea tuturor organizaţiilor - se forţează, pe data de 17 iulie, un congres nereprezentativ, în organizarea unor foruri nestatutare, de către aşa zişi lideri, care nu au nimic în comun cu tradiţiile şi valorile acestui partid.

În calitatea noastră de păstrători ai tradiţiilor şi valorilor PNŢCD, cerem membrilor şi simpatizanţilor noştri să nu participe la acţiuni care adâncesc dezbinarea, pentru ca nişte traseişti politici să încerce să acapareze conducerea partidului. Tradiţia de luptă eroică a înaintaşilor PNŢ, în slujba poporului român, cu sacrificiile lor pentru Ţară şi Neam, ne obligă la o atitudine dârză şi responsabilă faţă de destinul partidului. Citiţi integral »

Premise

1. De la înfiinţarea sa, Partidul Naţional Român, rădăcina ardeleană a PNŢ, respectiv a PNŢCD, a aşezat problema naţională în centrul acţiunii sale politice. Naţionalismul luminat este principiul - definit de Maniu - pe care PNR, iar apoi PNŢ şi PNŢCD şi-au fundamentat întotdeauna acţiunea politică. Partidul nostru a militat pentru drepturile românilor din Transilvania, dar în respectul strict al drepturilor celorlalte popoare.

2. PNŢ a denunţat cu toată fermitatea atât pactul Ribbentrop–Molotov, cât şi Dictatul de la Viena, din cauza cărora România a pierdut Ardealul de Nord, Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. PNŢ a aprobat războiul de recuperare a provinciilor româneşti ocupate de sovietici, cerând însă ca armatele române să se oprească pe Nistru. Citiţi integral »

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat este expresia politică, organizată, a două principii fundamentale ale tradiţiei istorice româneşti: ideea afirmării independenţei şi unităţii naţionale şi ideea realizării dreptăţii sociale, coroborate cu valorile şi principiile creştin-democraţiei moderne. În vremurile moderne, partidele care au susţinut în programele lor, în proporţii diferite, cele două principii amintite au fost Partidul Naţional Român din Transilvania şi Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat. Prin fuziunea lor din toamna anului 1926, a luat fiinţă Partidul Naţional Ţărănesc care, în scurt timp, a devenit cel mai puternic partid democrat din România. Ceea ce trebuie subliniat este continuitatea doctrinară şi politică de la Partidul Naţional Ţărănesc la Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD, în pofida vicisitudinilor istorice şi în pas cu evoluţia gândirii politice contemporane.

PARTIDUL NAŢIONAL ROMÂN

Începuturile Partidului Naţional Român (PNR) se regăsesc în istoria românilor transilvăneni, în lupta pentru drepturile lor legitime, individuale şi naţionale. Principiile pe care avea să fie mai târziu zidit PNR au fost enunţate de către Simion Bărnuţiu, la Blaj. Astfel, la 5/17 mai 1848, Adunarea Naţională de la Blaj a votat programul politic în 16 „punturi” al poporului român din Transilvania, care a stat la baza programului Partidului Naţional Român, printre care libertatea, egalitatea şi independenţa naţională, independenţa bisericii, asigurarea libertăţii individuale, înfiinţarea de şcoli româneşti de toate gradele ş.a. Nevoia de închegare a unui partid românesc a fost impusă de încorporarea Transilvaniei la Ungaria (1865) şi de constituirea monarhiei bicefale austro-ungare (1867). Citiţi integral »