I. Principii:

• Sănătatea populaţiei este un deziderat naţional şi nu sectorial, este o ţintă permanentă şi comportă luarea unor măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, care trebuie să fie respectate de orice formaţiune politică, atunci când participă la administrarea ţării.
• PNŢCD consideră că elementul central, în jurul căruia se construiesc programele de sănătate, trebuie să fie omul, cetăţeanul României cu interesele lui, fie că este sănătos sau bolnav.
• În materie de asigurare a sănătăţii populaţiei şi de combatere a bolilor, trebuie să fie conlucrare, cooperare şi nu competiţie între diversele partide politice care operează în România.
• Ceea ce particularizează aceste politici trebuie să fie reprezentat exclusiv prin mijloacele logistice puse în mişcare.

II. Obiective

PNŢCD a scos Sănătatea din sistemul ultracentralizat, de tip sovietic - prin care Statul dispunea discreţionar de banii colectaţi de la salariaţi - şi a avut un aport major la reforma structurală a sistemului medico-sanitar din România, prin introducerea sistemului asigurărilor de sănătate, înfiinţarea Colegiului Medicilor şi susţinerea competiţiei, prin medicina privată.

Propunându-şi să continue ceea ce s-a făcut bun până acum în interesul cetăţeanului, PNŢCD are următoarele obiective în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei României:

1. Îmbunătăţirea calităţii actului medical.
2. Continuarea descentralizării activităţilor medico-sanitare, simultan cu reducerea atribuţiilor şi a personalului Ministerului Sănătăţii şi a Direcţiilorde Sănătate PublicăJudeţene, care trebuie să-şi definească şi să-şi dezvolte un rol strategic şi de politici sanitare, în locul celui de gestiune directă. Descentralizarea implică responsabilizarea decizională şi administrativă, prin trecerea efectivă a unităţilor medicale publice (spitaliceşti) în subordinea autorităţilor locale, cu excepţia spitalelor regionale de importanţă naţională şi a spitalelor de urgenţă. Direcţiile de Sănătate Publică trebuie să treacă din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Consiliilor Judeţene, care vor supraveghea, evalua, aviza, coordona şi aloca resursele logistice: oameni, materiale tehnico-sanitare, fonduri.
3. Descentralizarea trebuie să ducă la apropierea cetăţeanului de prestatorul de servicii medicale calificate.

III. Căi

1. Se va muta ponderea prestaţiilor medicale în mediul extraspitalicesc, cu accent pe componenta preventivă.

2. Pentru asigurarea asistenţei medicale primare în mediul rural,

• se vor înfiinţa Centre de asistenţă medicală, prin asocierea mai multor medici de familie (şi chiar medici specialişti), care să poată asigura servicii medicale de ambulator permanente, pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate;
• se vor susţine politici atractive (retribuţie, dotare, locuinţă, mijloace de deplasare) pentru personalul medical superior şi mediu, mai ales în zonele neacoperite prin asistenţă medicală calificată;
• se va dezvolta la nivel naţional, înfiinţarea de centre de îngrijire medicală primară pentru afecţiuni minore, încadrate cu cadre medii, pe durata a 24 de ore;
• se va relua practica echipelor medicale multidisciplinare itinerante, pentru acordarea de asistenţă medicală de specialitate.

3. Se va sprijini implementarea unui sistem naţional modern pentru asistenţa de urgenţă, care să permită scurtarea timpului dintre apariţia procesului patologic acut şi acordarea unei asistenţe medicale calificate.

4. Pentru eficienţa sistemului medico-sanitar din ţara noastră şi pentru transparenţa administrării banilor contribuabililor, se vor avea în vedere:

a) asigurarea unei autonomii reale a Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, pentru folosirea sumelor colectate exclusiv pentru sectorul medical;

b) realizarea finanţării sistemului medico-sanitar prin sursă dublă (CNAS şi Bugetul de Stat), cu creşterea cotei alocate de la Bugetul de Stat, până la nivelul mediei est-europene;

c) definirea clară a pachetului minimal de servicii medicale asigurate, la care să aibă acces toţi cetăţenii plătitori de CAS;

d) elaborarea de ghiduri şi protocoale terapeutice, în concordanţă cu metodologia internaţională, pentru cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la noi;

e) susţinerea tuturor metodelor de creştere a nivelului profesional al cadrelor medicale conform principiului: statul cu medici buni cheltuieşte puţin pentru sănătate;

f) finanţarea actului medical pe caz rezolvat, ca bază de susţinere a calităţii;

g) generalizarea sistemului informatic la toţi medicii de familie, inclusiv pentru publicarea lunară a prescipţiilor pe site-urile Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, precum şi a cheltuielilor aferente contractelor cu farmaciile şi laboratoarele;

h) legiferarea modalităţilor de stimulare a producţiei autohtone de medicamente, de materiale şi de aparatură medicală;

i) sporirea accesului populaţiei la medicaţia esenţială, prin susţinerea unui program social finanţat de Ministerul Sănătăţii, care să nu afecteze fondul de asigurări; programul se va adresa în principal pensionarilor cu pensii mai mici de 600 RON, cărora li se vor asigura medicamente compensate în proporţie de 90% din preţul de referinţă.

5. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat susţine aplicarea Legii 95/14.04.2006, privitoare la reforma în domeniul sănătăţii, precum şi Programele Naţionale de Sănătate ale Ministerului Sănătăţii:

• Programul Comunitar de Sănătate Publică
• Programul de Prevenire şi Control al Bolilor Netransmisibile
• Programul de Sănătate a Copilului si Familiei
• Programul de Administraţie Sanitară şi Politici de Sănătate.

6. PNŢCD propune un nou program naţional, elaborat în colaborare cu Ministerul Agriculturii, privind Calitatea alimentului pus la dispoziţia cetăţenilor României, prin cointeresarea tuturor factorilor responsabili de ciclul trofic al producerii alimentului vegetal şi animal.

7. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat va sprijini în continuare competiţia (concurenţa) prin susţinerea medicinii private la  asigurarea serviciilor medicale către populaţie.

8. PNŢCD îşi propune să realizeze şi să coordoneze o colaborare eficientă intre Ministerul Educaţiei, cel al Sanătăţii, Colegiul Medicilor şi Universităţile de Medicină, în vederea modernizării învăţământului superior medical de toate gradele - universitar şi postuniversitar - pentru formarea de specialişti competitivi la nivel european, capabili să asigure nivelul necesar al asistenţei medicale la noi în ţară.